Friday, August 21, 2009



Ziua 2: South Dakota.

Ne-am culcat pe la 2:30 cu gandul sa dormim pana la 9:00 pentru ca a doua zi mai erau multe drumuri de umblat si multe lucruri de vazut.

La 7:15 am insa.....cocosul era la usa si incerca sa intre in camera. Ei.... bine, bine. Nu era un cocos adevarat dar pentru ca ne-a trezit putem sa-i spunem si asa. Noroc ca am bunul obicei sa incui usa cu toate yalele ca altfel intrau peste noi.

Dar hai sa va dezvalui misterul (Vlad s-a dus sa vada cine insista asa tare sa intre in camera). Erau 3 femei din specia mormonilor (?!). E doar o parere pentru ca habar nu am ce erau, dar stiu ca erau dubiosi.


Ii vezi acolo in spate ? Este reprezentata partea masculina in poza dar nici partea feminina nu arata mai bine. :). Daca isi mai aduce cineva aminte cum se numea filmul cu oamenii care au ajuns intr-un satuc unde nimic rau nu se intampla, dar de fapt toti complotau sa ii omoare- sa imi spuna si mie. Vreu sa pun un link aici dar nu stiu la ce :D.

Cam asta a fost sentimentul meu cand am ajuns in orasel, noaptea tarziu. Iar a doua zi parea sa mi se confirme :D. Dar spre deosebire de personajele din film, noi stiam drumul si aveam si mijloc de transport :D. Dar tot am plecat repede, repejor.

Buunnn.... deci erau trei femei. Ce cautau acolo? Ziceau ca au vorbit la motel si in dimineata respectiva trebuiau sa faca schimb de camere. Asta era noua lor camera. Pai bine....eu inteleg asta. Dar la ora 11:00 am cand trebuie sa predai cheia de la camera....nu la 7:00. 7:00 e cu nopatea in cap nu e dimineata :(

Intelegatori cum suntem (mai mult Vlad decat eu) le-am spus ca ne strangem lucrurile si plecam. Drept urmare in 30:00 min eram in parcare si faceam poza de mai sus ;)

Thursday, August 6, 2009

Cum se cucereste vestul (Americii): ziua 1



Nimic prea mult de zis. Drept sa spun nici nu am plecat :D dar maine stiu ca nu o sa am timp sa scriu. Urmeaza un drum de 16 ore si 1000 de mile pana la Sioux Falls. Nimeni nu a zis ca a fost usor de cucerit vestul salbatic ;)

Va tin la curent cu noutati daca se intampla ceva interesant.

Update: intr-adevar am mers 1070 de mile. De la 6:30 am pana la 2:00 am a doua zi. Drumul nu a parut atat de lung ca eram extrem de incantati. Insa nu am mai ajuns la Sioux Falls pentru ca la Chicago am stat o ora in trafic. Si nu intrasem in oras...eram pe centura/autostrada :(

Drept urmare ne-am oprit can am intrat in South Dakota. Prima incercare a fost nereusita. Toate motelurile (cam vreo 5-6) erau pline cu motociclisti. Tocmai se terminase Sturgis-ul si se intorceau acasa. Partea buna e ca am aflat ca exista un festival pentru motociclisti. Partea proasta e ca a trebuit sa mai mergem sa gasim alt loc de cazare.

Buuunnnn..... deci prima incercare a fost nereusita. A doua oara am mers insa la sigur (cel putin sigur dpdv al cazarii). Am cautat rapid pe internet unde mai sunt moteluri si am gasit un orasel mic, mic (Canistota, SD). De fapt am folosit cuvinte prea mari pentru locatia respectiva.

Oricum aveau cazare si asta era tot ce conta. Am sunat si ne-au confirmat ca mai au o camera libera si o pastreaza pentru noi. Am fixat locatia pe GPS si am pornit la drum. Drumul insa se arata destul de ciudat. Pustiu peste tot. Numai lanuri de porumb. Destinatia insa arata putin mai bine (aici e un link cu pagina lor de web ;) ). O casuta cu vreo 20 de camere si un bar peste drum. Lumea inca mai venea de la bar la 2:00 cand am ajuns noi. Semn bun :D


Cam asta a putut aparatul meu surprinde pentru ca era extrem de cald si umed afara si el venea de la racoarea masinii.

Oricum asta nu e tot. Stai sa vezi ce s-a intamplat a doua zi ...

Aaaa..... era sa uit ce era mai important. Nu numai ca am gasit cazare. Dar avea si cada cu jacuzzi :D:D:D:D. Cine si-ar fi putut imagina ca in mijlocul lanului de papusoi se poate pune jacuzzi :D